Tara dulcilor coline, a Jepp-urilor si a sarbatorilor

by nikita


2011/06/01, 21:00



De când am intrat în Chişinău, adică de puţine zile, nu am făcut altceva decât să asist la sărbători, sărbătorele, festivităţi, comemorări; ultima, respectând ordinea cronologică a fost sărbătoarea copiilor. Centrul oraşului a fost blocat pentru trafic pe parcursul a câtorva ore, o zi mai devreme a fost sărbătoarea dedicată sfârşitului de an şcolar.
O sărbătoare continuă!

Dacă privim calendarul nu este o săptămână în care să nu se sărbătorească ceva: o sărbătoare religioasă, o festivitate, o sărbătoare sovietică. Mulţi moldoveni vorbesc rău de perioada sovietică, dar, dacă am analiza cazul, au păstrat cu gelozie, toate sărbătorile perioadei respective: sărbătoarea militarilor, ziua eliberării de sub ocupaţia nazistă, etc.
Orice ocazie este potrivită pentru a sărbători!

Dacă am suma multele sărbători întru comemorarea sfinţilor: Sfântul Mihail, Vasile, Ion, Gheorghe, etc., cei din liturghia ortodoxă şi adăugăm şi sărbătorile laice cu toate zilele de naştere, onomastice, zilele de pomenire, viaţa practic este o sărbătoare continuă.
Abia treziţi soţia mea mereu îmi spune: – astăzi este sărbătoare – privesc calendarul şi nu văd nici o sărbătoare deosebită!
Astăzi este sărbătoarea ostaşului sovietic – îmi spune ea
Dar ce rasă de sărbătoare este, perioada sovietică nu a luat sfârşit douăzeci de ani în urmă? – întreb eu cu naivitate.

Da, sigur, este adevărat, dar lumea încă mai sărbătoreşte – răspunde ea.
În anumite zile o aud pe soţia mea la telefon încă la primele raze de soare.
Pozdravliaiu! Sciastia! Zdorovia! (Felicitări! Fericire! Sănătate!) –
Dar cui „rupi sandalele” la această oră matinală? – întreb.
O felicit pe vara mea, astăzi este ziua ei de naştere – răspunde ea serafic.

Soţia mea cunoaşte la memorie zilele de naştere a rudelor sale până la cele de gradul trei şi a tuturor prietenilor săi moldavi şi italieni! Nu doar ea are acest dar extraordinar, dar toţi moldovenii. Eu trebuie să fac un efor pentru a-mi aminti ziua mea personală de naştere!
Câteva zile în urmă am primit un telefon chiar de dimineaţă de la un prieten al nostru care mă felicita, îmi vorbea ruseşte, nu înţelegeam:
Dar ce naiba spune acesta, mă felicită, pentru ce? – întreb de soţia mea.
Astăzi este ziua armatei, sărbătoarea bărbaţilor, o sărbătoare a ruşilor, de
fapt – răspunse ea cu naturaleţe.
Dar eu chiar nu am făcut serviciul militar în armata rusă! –

Moldovenii au sumat sărbătorile din tradiţia moldavă cu cele din tradiţia rusă, când e vorba de a sărbători se unesc sub un singur drapel: cel al sărbătorilor!. Când se vorbeşte despre a sărbători barierele lingvistice şi cele culturale cad printr-un miracol!
Deci, Trăiască sărbătorile!

 

 Nikita 


Nesuno commento

Aggiungi commento:

You must be logged in to post a comment.